Nu.
Asta nu se poate intampla.
Pur si simplu nu se poate intampla.
Am privit-o pe Allie, corpul sau mic se afla in cada. Din locul meu, de pe podea, nu puteam sa ii vad capusorul, dar stiam ca inca se afla sub apa. Nu se misca. Pieptul sau nu se misca suav, respirand asa cum am vazut-o facand cu putine ore inainte. Mike statea ghemuit intr-un colt, cu mainile in cap, ca si mine. Se uita la cada, ochii sai erau plini de oroare.
-Allie! – Vocea lui Edward m-a scos din starea mea de teroare. A alergat spre ea si a scos corpul fragil din apa. Cand a ridicat-o in brate capusorul sau a cazut fara vlaga pe pieptul sau. Parul sau ud lasa urme intunecate pe tricoul lui Edward. Ochii ei erau inchisi. – Oh, Dumnezeule ! Nu, Allie !
Edward suspina in timp ce mainile sale strabateau cu disperare diferite parti ale corpului ei cautand un semn care sa indice ca micuta sa inima nu s-a dat batuta. A ridicat incheieturile ei spre urechile sale, incercand sa gaseasca suavul puls pe care ar fi in stare sa il auda.
-NU ! Te rog, nu! Nu! Te rog! Te rog! TE ROG!
Corpul meu tremura, iar bratele , care erau lipsite de viata, mi-au cazut pe langa corp in timp ce priveam ingrozitoarea scena care se afla in fata ochilor mei. Corpul lui Edward tremura din cauza suspinelor, dar nicio lacrima nu a cazut din ochii sai. Mainiele sale cautau in continuare ceva ce nu vor gasi niciodata.
-Nu! Nu permite sa se intample asta! Nu, nu! NU!
Allie este moarta.
Micuta mea…Fiica mea adorata…Soarele din viata mea timp de patru ani de intuneric…
Este moarta.
M-am tarat pe podea, picioarele nu imi mai suporta greutatea. M-am apropiat de Edward, acesta o sustinea pe Allie in bratele sale. O legana dintr-o parte in cealalta, sustinandu-i capul cu mana, suspinand. Mi-am ridicat o mana tremuranda si am mangaiat parul sau ud. Frigul m-a lovit violent, fortandu-ma sa cad in realitatea situatiei.
-Nu… – Cuvantul suna incet. M-am apropiat si mai mult, miscandu-mi manile pe spatele lui Allie. Edward si-a dat mainile la o parte, permitandu-mi sa caut, eu insumi, o urma de viata in corpul sau. – Allie, micuto…Allie este timpul sa te trezesti. – Mi-am ridicat bratele spre ea si le-am trecut pe langa micuta sa talie. Am luat-o in brate, leganand corpul sau, asa cum a facut-o Edward. – Allie, trezeste-te, micuto! – Cuvintele mele au fost inabusite, rupte sub greutatea lacrimilor mele. – Oh, Allie…mami are nevoie de tine…sa te trezesti. Te rog, micuto…te rog, trezeste-te!
-Nu se va trezi. – A spus Mike, facandu-ma sa imi amintesc ca inca se mai afla aici.
Edward s-a indepartat de mine intr-o secunda. Auzeam strigatele lui Mike in timp ce Edward s-a repezit la el in cateva secunde. Puteam auzi tipetele lui Charlie in spatele meu. Puteam sa aud tot…si totodata nimic. Nimic din aceste lucruri nu conteaza. Edward il poate omori pe Mike, el va muri. Charlie il va aresta pe Edward, iar acesta va scapa. Nu conteaza.
Nimic din toate acestea nu conteaza.
-Edward, da-i drumul! – A strigat Charlie, trecand pe langa mine.
-Nu! – A marait Edward. – Merita sa moara! Trebuie sa moara!
-Atunci, de ce nu m-ai omorat inca? – A intrebat Mike, vocea sa era violenta.
Nimic din toate acestea nu conteaza. Nimic…Nimic.
-Pentru ca, in primul rand, vreau sa te vad suferind. – A marait Edward. – Fac tot ce pot pentru a ma impiedica sa nu te omor chiar acum. Vreau sa suferi! Vreau sa ma rogi sa te omor.
-Edward, nu o sa permit asta. – A spus Charlie.
-Nu trebuie sa o faci. – A zis Edward. – Doar intoarce-te.
-Edward, trebuie sa il arestez. – A continuat Charlie, calmandu-si vocea. – El va suferi mult in locul in care va merge. Te rog, Edward! Trebuie sa ii dai drumul.
Auzeam totul in timp ce imi priveam fiica. A urmat un lung moment de liniste, apoi o bufnitura. Mi-am ridicat privirea pentru a-l vedea pe Edward indepartandu-se de Mike in timp ce Charlie ii punea lui Mike catusele…sub privirea mea.
-Edward. – Am murmurat, vocea mea era distanta. – Edward, du-te, te rog, dupa Carlisle. Ceva nu e in regula cu Allie…Nu se trezeste.
Si mai multa liniste.
-Bella – A soptit Charlie. Mi-am ridicat privirea pentru a-l vedea pe Edward, acesta ma privea cu o expresie de agonie. – Bella, Allie este….Allie este….
-Adormita si nu se trezeste.
-Nu se va trezi, Bella. – A incheiat Charlie, cuvinte sale erau intretaiate de lacrimi. L-am privit confuza.
Despre ce vorbeste?
-Se va trezi. – L-am asigurat. M-ai uitat la Allie si am leganat-o usor. – Trebuie doar sa il aducem pe Carlisle. Ea se va trezi.
-Bella…
-Se va trezi. – Am spus si mai tare.
-Bella, ea este….
Edward nu a spus nimic in tot acest timp, ma privea cu aceeasi expresie de tortura in ochii sai. De ce nu merge sa il caute pe Carlisle?
-Este moarta, Bella. – A spus Charlie cazand in genunchi in fata mea. Si-a pus mana pe capul lui Allie si a dat la parte suvitele de par care le avea pe frunte. – Acum a plecat.
-Se va trezi. – L-am contrazis.
-Nu se va trezi, draga mea. – A continuat Charlie, incercand sa ma faca sa inteleg. – Bella, las-o sa doarma.
M-am uitat la Allie, nu eram constienta ca lacrimile mi se prelingeau pe obraji. Am dat din cap in sus si in jos…presupun ca am incuviintat. M-am ridicat in picioare, desi imi tremurau in continuare.
-Bella? – A zis Edward, vocea sa parea inabusita. – Bella, unde mergi ?
-Sa o pun in patul sau. – Am raspuns simplu.
-Oh, Bella… – A soptit Edward, ridicandu-se in picioare. M-a apropiat de bratele sale, Allie se afla intre noi. Mi-a sarutat fruntea suav si mi-a soptit numele. – Bella…Bella, trebuie sa o lasi sa plece…Bella…imi pare rau… – Vocea lui s-a crispat din cauza unui suspin. – Oh, Dumnezeule! Bella, imi pare rau atat de mult…
-Ti-am spus ca o voi rani ! – Cuvintele lui Mike au rasunat in baie.
El nu mai conteaza.
-Sa mergem, Mike. – A soptit Charlie in beneficiul meu. L-a luat pe Mike de catuse si l-a ridicat violent in picioare. L-am auzit Mike gemand de durere. – Edward ?
Nu mi-a dat drumul.
-Da?
-Ar trebui sa il suni pe Carlisle. – A spus Charlie printre lacrimi. – Trebuie sa…sa il aduci pentru…
-Stiu, Charlie. – A murmurat Edward in parul meu. – Doar ia-l de aici, te rog!
Am auzit cativa pasi greoi pe scari…iar apoi…nimic.
Edward si-a luat un brat de langa mine pentru a cauta ceva in buzunarul sau, cateva clipe mai tarziu a scos telefonul lui…Am auzit telefonul sunand
-Carlisle?
Si mai multa liniste.
-Sunt sus. Alice mi-a spus ce s-a intamplat. – A spus Carlisle in timp ce Edward inchidea telefonul..mi-a dat drumul cand Carlisle s-a apropiat. – Am venit cat de repede am putut.
-Nu se trezeste. – Am suspinat.
-Imi pare rau, Bella. – A soptit Carlisle, ridicandu-si bratele pentru a o lua pe Allie in ele. I-am dat drumul fara sa ma plang. – A plecat, Bella.
-Este aici.
Niste brate reci mi-au inconjurat talia cand Edward m-a apropiat de el.
-Bella, este moarta. – A zis intr-un suspin de durere. – Este moarta. Nu se va trezi, draga mea.
-Nu…- Am gemut, cuvintele s-au inabusit in timp ce oroarea ma consuma. Edward s-a aplecat cand m-am prabusit pe podea. Mi-am apropiat capul de pieptul sau. – Nu, nu…Oh…de ce…nu
-Stiu, Bella. – Mi-a soptit Edward in continuare. M-a leganat asa cum a facut si cu corpul lui Allie, imi mangaia spatele. In camera era liniste, se auzeau doar suspinele noastre…cu lacrimi si fara. – Imi pare rau, Bella. Eu…eu am incercat…eu…
Cuvintele sale au fost consumate de si mai multe suspine.
Stateam jos, nefericiti. Totul a plecat in acest moment. Acest simplu si ingrozitor moment in care am vazut ce a facut Mike…aproape tot..Tot ce mi-a mai ramas se afla langa mine. Ceva pentru care as putea sa merg mai departe, in vreun mod. Ceva pentru care sa traiesc. M-am apropiat si mai mult de pieptul sau.
Nu stiu cat timp a trecut. Cand lumina calda mi-a batut in ochi i-am deschis si m-am uitat in camera. M-am odihnit in camera de oaspeti…Am patruns intr-un somn profund in timp ce plangeam. Lumina zilei este dura, patrundea in camera in timp ce eu imi dadeam seama ca ceea ce s-a intamplat in noaptea anterioara nu a fost un cosmar.
-Cum te simti? – A soptit Edward…cand m-am intors am vazut ca statea langa mine.
-Eu… – Vocea mi s-a crispat. – Nu stiu.
Edward a incuviintat, a inteles totul. Niciodata nu am vazut atata durere pe chipul sau. Mi se distruge inima cand ma gandesc ce i-am cauzat. M-am asezat intre bratele sale, dorindu-mi sa fiu mai aproape de el. Mi-am pus capul pe pieptul sau.
-Edward….Oh, Edward! …Cum s-a putut intampla asta? – Nu spunea nimic…Mi-am ridicat privirea pentru a gasi raspunsul. – Ai vazut, nu-i asa? Ai vazut ce a facut?
-Da. – Raspunsul sau doare.
-Ce… – Nu stiu daca vreau cu adevarat sa stiu asta. – Ce a facut ? De ce a facut-o?
-Allie intreba de tine. – A spus Edward. Vocea s-a nu este crispata, dar durerea este evidenta in ochii sai. – El ii spunea ca nu are mama…Allie i-a zis ca…
S-a oprit, intorcandu-si capul…S-a uitat pe geam, muscandu-si buza inferioara.
-Ce a spus?
-Ca ma iubeste. – A zambit cand a raspuns.
-Oh…- Am suspinat.
-El i-a spus ca sunt un barbat rau. Allie i-a zis ca… – A dat din cap, inchizandu-si ochii puternic. A lasat ca o cantitate buna de aer sa iasa brusc, apoi s-a intors spre mine. – Ca el este un barbat rau. Atunci a fost cand…
Edward dadea din cap, nu era in stare sa mai continue. Am incuviintat suav.
-Stiu.
Am pus mana sa in a mea si am strans-o puternic.
-Bella, imi pare rau! – A soptit. Cuvintele sale au fost intrerupte de suspine.
-Nu este vina ta, Edward.
-Am incercat….Am incercat sa ajung la timp. – Cealalta mana a sa, cea pe care eu nu o tineam, si-a indreptat-o spre fruntea lui, acoperindu-si ochii. – Nu am putut sa o salvez.
-Nu este vina ta.
-I-am promis. – Mana ii tremura. – I-am spus ca o voi salva. I-am spus ca te voi salva.
-Ea este in siguranta acum. – Am soptit. Si-a luat mana de la ochi si m-a privit confuz. – El nu va reusi sa o raneasca, din nou. Ea este in siguranta…nu o va mai rani niciodata. -Pe chipul lui Edward a aparut o expresie de durere. – Edward… – A incuviintat, facandu-ma sa stiu ca ma asculta. – Trebuie sa plec de aici…am nevoie de acest lucru. Nu vreau sa ma intorc. Pot…putem…
-Da. – A raspuns, uitandu-se in ochii mei. – Da, putem pleca.
M-a luat in bratele sale cand s-a ridicat din pat. Mi-am trecut bratele in jurul gatului sau si mi-am pus capul pe tricoul sau.
Am inchis ochii deoarece nu vroiam sa revad casa. Aceasta casa nu a fost niciodata un camin. Allie a fost caminul meu. A plecat si a luat cu ea caldura, dragostea din aceasta casa. Am coborat scarile, apoi Edward s-a oprit. Am deschis ochii la timp, l-am vazut cum a ridicat paturita lui Allie de pe podea. A pus-o langa mine, iar eu m-am apropiat si mai mult de ea…inca miroase ca ea.
Nu am fost atenta la nimic in timp ce mergeam spre adevaratul meu camin. Sustineam paturita, ma pierdeam in mirosul sau, dorindu-mi ca Allie sa ma astepte in casa. Mi-am dat seama ca am ajuns in clipa in care am auzit voci in jurul meu. Edward ma tine intre bratele sale, in siguranta.
-Bella. – A soptit Alice langa mine. Am deschis ochii si am privit-o…niciodata nu am vazut-o atat de trista. – Bella, imi pare rau atat de mult!
-Stiu. – Am incercat sa ii zambesc, dar nu sunt sigura ca am putut sa o fac. – Multumesc, Alice!
-Unde este Carlisle? – A intrebat Edward.
-La spital. – A raspuns Esme, venind spre noi. – Bella…Oh, Bella !
Emmett state pe scarile de la intrare, isi tine capul intre maini. Degetele sale se afla in parul sau….niciodata nu am crezut ca il voi vedea atat de suparat. Nu il vedeam pe Jasper…Nu imi pot imagina decat un singur lucru…cat de greu trebuie sa fie sa simti, sa percepi toate aceste sentimente puternice. Cred ca aplecat inainte de a deveni totul atat de dureros…de nesuportat.
-Edward. – A spus Rosalie, vocea ei era sumbra. A venit spre noi cu furie in ochi. – Nu poate trai.
-Rosalie, asta este…
-Nu, Edward. – A continuat Rosalie, rece. – Nu intelegi! Nu il voi lasa sa traiasca dupa ce a facut. A luat o persoana pe care o iubeam. A ranit persoana pe care o iubesc cel mai mult. Nu poate trai!
-Rosalie, stiu. – Vocea lui Edward era plina de regrete si de dorinta de a implini cererea sa. – Stiu. Ma simt la fel ca tine. Dar chiar si asa… – S-a uitat spre mine. – Asta nu este decizia noastra.
-El ne-a ranit si pe noi. – A zis Rosalie.
Edward a suspinat, obosit de discutie.
-Alice? – A intrebat Rosalie plina de sperante.
-Dupa ce a facut nimeni nu va fi uimit. – A spus Alice. – Nimeni nu va observa…sau nu ii va pasa nimanui.
-Vezi? – Rosalie s-a intors spre Edward. – Nu poate trai. Nimanui nu ii va pasa.
-Rosalie, chiar si asa Bella este cea care trebuie sa…
L-am intrerupt.
-Omoara-l!
____________________________________________________________________
Cu acest capitol cred ca s-au clarificat lucrurile…Allie e moarta :((:((… Eu am inceput sa o iubesc de la primul cuvant pe care l-am auzit (mai bine zis citit) …mi-a fost foarte greu sa traduc ultimele doua capitolele…acest capitol l-am tradus printre lacrimi…am trecut pentru a treia oara prin aceasta situatie…si recunosc mi-a fost foarte greu…resimt ca lipseste o parte din mine…daca eu ma simt asa, nu vreau sa stiu cum se simt cele care citesc acest fanfic si au un copilas……
Eu niciodata nu o voi uita pe Allie, desi e doar un personaj imaginar…am plans si am ras alaturi de ea…doar ca la acest capitol am plans cel mai mult……Prin acest lucru m-a marcat aceasta poveste…prin faptul ca un parinte si-a omorat propriul copil…
Sper ca veti citi in continuare fanficul :)…
Va las mai jos ceea ce a spus autoarea…
Pupici si imbratisari calde :*:*:*:*:*>:D<>:D<
DD
“Stiu ca multe dintre voi sunteti suparate pe mine acum. Sincer, sper ca toate, in ciuda faptului ca va placut intorsatura sau nu, veti continua sa cititi si sa lasati comentariile voastre.
Cand am inceput aceasta poveste mi-am promis, mie insumi, ca va fi reala. Multe povesti se termina cu un final fericit…Toti fericiti. As fi putut sa fac asta. Pe majoritatea dintre voi v-as fi facut fericite. Dar cum am mai spus, vroiam sa fie real. Uneori, poate de foarte putine ori, realitatea nu inseamna fericire…Lucruri urate si ingrozitoare se intampla.
Allie a fost o fetita incantatoare. Am iubit cu adevarat acest personaj, cum stiu ca ati facut-o multe dintre voi. Nu stiti cat de greu mi-a fost sa scriu acest capitol. Vroiam cu disperare sa imi schimb decizia, dar nu ar fi fost povestea mea…nu ar fi fost povestea reala pe care vroiam sa o scriu. Nu puteam sa schimb povestea mea pentru a primii mai multe comentarii.
Stiu ca este ingrozitor, trist. Sper ca veti respecta decizia mea de a mentine povestea adevarata, reala…fara a conta cat de trista ar fi acea realitate. Vreau ca aceasta poveste sa fie una de care sa va amintiti.
De asemenea vreau sa adaug ca Allie NU a fost ucisa de factorul ‘soc’. Urasc cand oamenii omoara personajele fara sa aibe un motiv bun. Allie, de cand am inceput sa scriu, avea destinul scris in piatra. Si desi am inceput sa iubesc personajul nu am vrut sa ii schimb destinul. Uneori personajele decid sa ne schimbe planurile originale (cei care au trecut prin asta stiu despre ce vorbesc).
Salutari, Raine. ”
Vindecand Ranile Sale 
thaomneeeeeeee
cum sa moara:((
By: alysu on 02/05/2010
at 20:00
cat mai ai de tradus?
app:sper ca mike sa moara chiar merita
sa iei viata unui ingerash
a fost singurul ff la care am plans:((
By: alysu on 02/05/2010
at 20:02
5 cap + epilog …atat mai am de tradus 🙂
By: DD on 02/06/2010
at 10:30
:(((((((
NUUUUUUUUU
NU NU NU NUN UNU NUUUUUUUUUU
nuuuu
te rog allie
😦
:-<
RIP allie
:(((((
By: Belly-Welly on 02/05/2010
at 20:03
foarte trist acest capitol, extrem de trist………
By: ramona (elyia) on 02/05/2010
at 20:18
Am plans la acest capitol,e trist si Mike o sa primeasca ce merita
By: mikydutzza on 02/05/2010
at 20:28
ce trist……….acum am citit ultimele 2 cap scrise de tine….si intradevar am plans…cum presupun k am facut toate la aceasta parte a ficului……….oricum eu inca sper k lucrurile sa devina mai ..fericite…ca sa zis asa…poate(astha este una dintre aberatiile mele)…belle va ramane insarcinata cu edward si va avea alt copil…….oricum ar fi eu voi continua sa citesc ficul k speranta k lucrurile vor avea un happy end……………si in legatura cu mike….sper sa primeasca o doza mare de durere din partea tuturor…ma ales rosalie(mie una in carte mia placut razbunarea pe care ia facut-o lui royce….)….oricum u ai facut o treaba minunata cu aceste cap….durereoase……bafata la tradus …….pwp:*:*:*:*:*
By: florina on 02/05/2010
at 20:42
ma bucur ca vei citi mai departe…sper ca toate o sa faceti acelasi lucru…si chiar daca nu o s-o faceti eu voi traduce in continuare…
…multumesc, multumesc >:D<
Pupici :*:*:*:*
…in curand vine razbunarea lor…deci fitit pe faza 😀
By: DD on 02/06/2010
at 10:33
ft trist dar dupa cum zice autorea asta a fost destinul ei :(( nu o sa mai fie la fel fara allie :-:D<
By: natalia on 02/05/2010
at 20:44
Extrem de trist acest capitol.Te rog sa traduci si continuarea ficului .Multumesc pt.timpul pe care ni-l acorzi.
By: Angi on 02/05/2010
at 21:09
placerea e de partea mea 🙂
Nu stiu ce sa iti spun despre continuare (e adevarat, exista…autoarea a scris pana acum doua capitole- nu le-am citit inca) …in primul rand autoarea scrie la engleza, iar eu nu ma descurc asa bine cu aceasta limba…cum ma descurc cu spaniola…
Iar in al doilea rand nu sunt de acord cu continuarile…de cele mai multe ori acestea distrug povestea originala…distrug farmecul pov originale…(asta depinde si de modul in care scrie autorul…un bun exemplu ar fi: „Estas libre esta noche” si continuarea „Libre haste que tu apareciste en mi vida”…prima parte (pov originala) este foarte buna, plina de mister, sentimente contradictorii…iar a doua devine monotona…autoarea povesteste din p.d.v a lui Edward…si ea toata povestea de la inceput…unele lucruri sunt interesante din ceea ce spune, dar nu se compara cu prima parte…poate ca e devina faptul ca poveste ce a scris in prima parte, doar ca din alt p.d.v… -M-am gandit candva sa traduc povestea, poate ca o faceam daca nu se apuca Simena sa o traduca -eu am vorbit cu ea si i-am sugerat sa traduca prima parte, iar daca vrea sa traduca si continuarea sa o faca, dar sa o schimbe…de fapt i-am sugerat ceea ce as fi facut eu…pacat ca nu a decis sa traduca povestea originala (care e mai frumoasa dupa parerea mea), dar e decizia ei si o respect)….
M-am cam lungit…dar trebuia sa precizez aceste lucruri…daca voi troduce continuare sau nu…nu stiu…chiar nu stiu…
Dar mai e pana acolo…si daca m-as apuca sa traduc…as astepta sa ajunga mai departe pentru ca nu vreau sa fiu in acelasi caz ca la BAMC 😀
Pupici :*:*:*
By: DD on 02/06/2010
at 11:49
omg:(( am inceput sa plangggg
atat de nenorocit mike asta:-w
dak asi fi fost in lokul lui Ed l-as fii omorat fara k bella sa stie:((
By: Belly-Welly on 02/05/2010
at 21:11
crezi ca nu isi dadea seama?:S
By: DD on 02/06/2010
at 11:49
:(( :(( :(((
multe lacrimi au avut grija se sa rastogoleasca pe obrajii mei :((
de ce imi era frica aia sa intamplat:(( …a murit:(
era adorabila si asa inocenta 😦
mike merita sa moara X(
sunt sigura ca rose va avea si ea amestec in pedepsirea animalului
cred k totul sa intamplat cu un rost si vreau sa aflu care este acela
astept continuarea
spor la tradus >:D<
pupici:*
By: marymarina92 on 02/05/2010
at 21:27
mersi…pupici :*:*:*
By: DD on 02/06/2010
at 11:50
hmmm….cand crede-am ca ziua mea nu mai poate fi umbrita de plans s-a intamplat contrariul…..
azi am plans pt Cosmina,cea care nu a avut sansa la o viata(http://isabellelorelai.wordpress.com/2010/01/26/singuri-in-moarte/)pt Allie….si pt cei care cu fiecare zi sant mai aproape de moarte….
nu a contat ca Allie nu e reala…..pt mine era….
stiu cum e sa ai un copil in preajma,cat pot fi de inocenti si puri….si poate Allie e reala…la cate se intampla in lume,cu siguranta e reala….
banuiesc ca vor mai urma capitole triste de acum incolo,bella nu poate trece asa repede mai departe….:(:(:(:((:((:((
By: klauss on 02/05/2010
at 21:28
Tocmai am citit si eu ce era pe acolo…e trist, e ingrozitor, e pacat…E ingrozitor de dureros sa fii bolnav sau sa ai oameni dragi care sa fie bolnavi, oameni pe care ii iubesti sa ii vezi chinuindu-se…si tu sa nu poti sa faci nimic…sa fii practic legata la maini…si nu poti decat sa nu iti pierzi speranta si sa te rogi pentru aceea persoana
…spun aceste lucruri pentru ca le-am simtit pe propria piele…si e ingrozitor cand propria mama pateste ceva (si nu poate fi langa tine cand ai nevoie, am patit-o, dar slava domnului acum e bine), cand unchiul pe care il iubesti, care are doi copii sa faca infarct, sa intre in coma…si dupa ce primesti speranta ca va trai…sa fie transportat in alt spital si dupa ce se chinuie…sa moara lasand doi copii singuri…e trist…e si mai trist cand se ajunge la moarte… si astfel de lucruri se intampla mereu, in fiecare minut…
…Desi nu o cunosc pe aceasta fata, imi pare rau pentru ea enorm de mult si…poate asa a fost sa fie…dar e pacat…era tanara…avea o viata inainte…
Dumnezeu sa o odihneasca in pace!
…Si Allie poate fi un caz real, pentru ca astfel de lucruri se intampla…unii oameni, fara inima isi omoara propriul copil 😐
Si cand ne gandim ca sunt asa mici, atat de inocenti :(:(
By: DD on 02/06/2010
at 12:07
Doamne am inceput sa plang in hohote e atat de trist capitolul asta…
Te rog frumos sa nu te opresti din tradus m-am indragostit de ficul tau…
e minunat
abia astept urmatorul capitol:*:*
By: anca on 02/05/2010
at 21:35
nu o voi face…
eu voi continua sa traduc
si sper ca voi veti continua sa cititi…
By: DD on 02/06/2010
at 12:08
triiiiiiiist:((((foarte triiiiiiist:(((
cum a putut mike sa isi omoare propriul copil?X(X(
ah sper ca rose si edward sa faca ce trebuie:(((
miau dat lacrimile:(((
este singurul fanfic la kre am plans:(((
By: dianna on 02/05/2010
at 21:44
oooooooooo, nu pot sa cred de ce imi faci asta?
nu pot sa cred ca a murit allie, gata, oficial vreau mai mult ca niciodata ca mike sa moara in chinuri cumplite
nu pot sa zic mai mult de atat deoarece sunt devastata
By: ligydivina22 on 02/05/2010
at 22:26
NU Nu Nu….nu se poate sa moara asa…e foarte trist dar adevarat….am crezut ca Bella a innebunit pentru cateva momente..sunt putin mai fericita ca nu….ce se mai intampla cu Lista…..va amintiti de trasul in teapa???? sau poate strangulatul inceeeet, foooarte incet….Totusi sper ca povestea sa aiba un final cat de cat fericit…Spor la tradus in continuare….
By: Joanna on 02/05/2010
at 22:28
Lista o voi completa in curand, chiar azi…si voi adauga tot ce ati spus…
Multumesc :*:*
By: DD on 02/06/2010
at 12:10
ooo ce rauimi pare…dar e adevarat ca realitatea e cruda, am plans asa mult:(( si daca am reactioanat asa la o poveste oare cum as reactiona daca chiar mi s-ar intampla asa ceva(sper sa nu stiu niciodata)offf odihneasca-se in pace RIP Allie vorba lui Belly-Welly :(( Mike trebuie sa moara in cele mai groaznice chinuri oricum cate capitole mai are fancicul:D
By: Florii on 02/05/2010
at 22:41
…imi pare rau sa iti spun, dar asemenea lucruri se intampla :|:|
…5 cap+epilog
By: DD on 02/06/2010
at 12:11
saracutul ingerash….:((
By: Dely on 02/05/2010
at 23:14
no way…a murit?:(:(:(
nu se poate…era asa de…Bella:-s:-s
Cred ca este cel mai trist capitol pe care l-am citit pana acum…:-< stiu ca Allie e doar un personaj imaginar a unui fic dar am iubit-o de prima data cand am citit despre ea…
si mike trebuie omorat…vreau sa moara…si daca si Bells e de acord banuiesc k il va omori:X:X:X
pooooooop:*:*:*:*:*
By: rosemary on 02/05/2010
at 23:17
Foarte trist capitolul…:-<
A murit ingerasul….:(
Moartea e prea usoara pentru Mike…..
Ar trebui schinguit…..zile, saptamani… luni….
Sa simta durerea…
Ohh….
Sper doar sa se ocupe Rose de el….
By: Bianca on 02/05/2010
at 23:23
Inevitabilul s-a produs…Am pland Dede…la triplu:(…l-am citit si akum si in engleza si in spanioal…si la toate am bocitt ca o proasta:((:((
Abia astept sa moara Mike alas tampit…ca meritaa!!:(
By: mmada1 on 02/05/2010
at 23:30
nu mai am lacrimi…
sunt uimita.
la un mom. dat, incercam sa ma conving ca ea va trai, ca le este dat la toti 3 sa fie impreuna. Sper doar ca Familia Cullen sa’si faca datoria, si sa il faca pe Mike sa sufere, un sfert din durerea pe care o simt Cullleni acum.
Iar autoarea are dreptate, povestea trebuie sa fie cat mai reala, iar cu totii stim ca in realitate se intampla mai multe lucruri rele decat bune.
Si totushi inca sper la un happy ending…
By: J.S. [Sabinaaaa] on 02/06/2010
at 00:00
sincera sa fiu, cand am citit acest fanfic pentru prima data…si am ajuns la aceste capitole triste am sperat pana in ultima secunda ca nu e adevarat…speram ca Bella a visat…. ca se va si totul va fi un cosmar…cand am citit nota de autor speram sa fie o gluma…ca pana la urma totul sa revina la normal…
…dar nu e asa…si e trist….dar e aproape de realitate…chiar foarte aproape…si asemenea lucruri se intampla si in realitate…
…cine ar dori ar putea citi: „Rapita la 12 ani” de Sabine Dardenne …cartea e ff bine scrisa, dar ce e scris in ea sunt lucruri ingrozitoare…dar, din pacate, asemenea lucruri se intampla si Sabine a trecut prin asa ceva :|:|
By: DD on 02/06/2010
at 12:24
am plans inca o data, ptr ca eu l-am citit si in spaniola :((. foarte trist! acum, mai mult ca niciodata, imi doresc sa il omoare mai repede pe Mike. as vreau ca Edward sa ii rupa lent, pe rand fiecare picior, fiecare coasta, fiecare mana, pana cand Mike il va implora sa il omoare. ii doresc cea mai cumplita moarte, chiar daca e doar un personaj! astept urmatoarele capitole! te pup!:*:*:*>:d<
By: Deea on 02/06/2010
at 00:36
vor veni cu siguranta…pupici :*:*:*
By: DD on 02/06/2010
at 12:25
sincer ma simt ciudat……… de data asta am plans cu adevarat….. chiar daca Mike e doar un personaj fictiv… pur shy simplu nu pot sa nuil urasc……. NU……. cuvantul ,,ura„ nu e suficient……. desi nu cred ca exista unul suficient…….. mi-e sila de el….. de persoana lui……. n-am crezut vreodata ca voi simti atat de multe lucruri doar citind…..
totusi e nedrept….. dar pana la urma viata e mai mult dura decat plina de fericire…..
ai incercat vreodata sa compari viata cu un trandafir? vreau sa spun e atat de delicata si pura, dar la orice atingere gresita te ataca cu spinii lui….. niciodata nu va fi de un alb pur sau un rosu aprins……. e ceva la mijloc…… o buabta de roz sau ceva asemanator……..
Allie era si este -indiferent de circumstante- personajul meu preferat……. cuvantul adorat nu e de asemenea suficient de bun…… e nedrept cum cei mai blanzi shy mai buni sufera cel mai mult………
pur shy simplu nu imi pot imagina cum se simte Edward……. in compatimesc……. Bella nici nu vreau sa imi imaginez…… nu cunosc sentimentul…… dar sa pierzi un copil………
cred ca cele x motive contra lui Mike vor avea cel putin cateva mii de comentarii dupa citirea acestui capitol……… cum adik s-o omoare?!!?!?!?!
Sper ca Rosalie sa-l chinuie, socuri electrice, ars de viu…. spanzurat…… nu-mi pasa……. orice e mai dureros…… chiar de abia ajtept urmatorul capitol…… cred ca e un fel destul de masochist de asteptare……… adik de abia ajtept cva ce sunt sigura ca imi va provoc aceleasi sentimente…… in orice caz….. nu ma voi putea intelege vreodata…… dar tot de abia ajtept continuarea……. shy de asemenea sper ca va fi un sf fericit, desi nu prea imi imaginjez prea bine unul in momentul de fata………
spor la tradus DD……… shy ca de obicei faci o treaba superba shy de asemenea faci cele mai bune alegeri in materie de ficuri…….. :X
P.S scz dak am greseli, de acest lucru sunt sigura…….
By: laurry12 on 02/06/2010
at 01:11
E trist…si ai dreptate in tot ce ai spus…
Multumesc…multumesc…ma bucur sa aud asta…speram din suflet ca nu o sa fiti suparate pe mine pentru ca v-am facut sa plangeti prin acest fanfic, mai ales la acest capitol…dar e o realitate…astfel de lucruri se intampla
Nu am putut sa trec peste acest fanfic fara sa il traduc…si stiu ca Allie va ramane unul dintre personajele voastre preferate, chiar daca este moarta, e prezenta in amintirea noastra (suna foarte ciudat ce am spus…dar asa e…cel putin eu asta simt…niciodata nu o voi uita pe Allie si nici acest fanfic :D)
By: DD on 02/06/2010
at 12:31
lalala:((i’m so happy,cel putin are si o parte buna cap asta,mike o sa moaraaa>:) muhaha ,vreau cap urmator mai rpd!!:d
By: grigo;x on 02/06/2010
at 10:54
cap asta chiar ma facut sa plang:((:|
allie a fst unul dintre pers mele preferate:|
ma buqr k makr mike o sa isi prim pedeapsa:|:)
By: alexandra on 02/06/2010
at 15:56
mike nu merita s traiasca…un animal k el nu poate s respire acelasi aer ca si noi…….. sper ca rosalie s ii scoata inima si s o arunce cainilor strazii pt k numai acolo merita s ajunga jigodia
By: sandy on 02/06/2010
at 19:32
Cel mai trist capitol :((( si pentru mine nu conteaza cat am plans…conteaza ca pt mine Allie era reala….era micutul ingerash care insenina ziua oricui….era o zana din povesti….care totusi stia ca mama ei sufera si ii voia numai binele…era cel mai scum copil…..dar NU Mike a trebuit sa o omoare ca imi vine acum sa il omor eu in cel mai ingorzitor fel posobil!!!
Biata Bella :((( niki macar pe un sfert nu imi pit imagina durerea suferita de o mama cand isi pierde copilul :(( este ceva ingrozitor de dureros :((
Ce sa mai zik de Edward,Alice,Rose si Esme :(((
Sau de Emmet el care tinea si el in felul lui la Allie :(((
Pur si simplu Mike i-a distrus pe toti x( X( ipocritul!!
Exrem de bun cap desi e trist :X:X
Bv DD ca intodeauna faci o treaba excelenta :*
pwpiki :*:*:*:*
By: vampiryka on 02/06/2010
at 20:28
deki, e prea greu pt mn! imi pare rau, dar pur sh simplu nu-mi vn nik sa zic. Imi pare rau, Allie vei ramane mereu in mintea mea sh a celorlalti care te-au citit sh chiar dak ejti un personaj nu merita sa mori.
nu cred k pot sa mai las pupici anymore…………… :(((( :(((
By: Ashlee on 02/19/2010
at 23:12
Am plans la acest capitol,e trist si Mike o sa primeasca ce merita.
Allie era reala….era micutul ingerash care insenina ziua oricui….era o zana din povesti….care totusi stia ca mama ei sufera si ii voia numai binele…era cel mai scum copil…..dar NU Mike a trebuit sa o omoare ca imi vine acum sa il omor eu in cel mai ingorzitor fel posobil!!!
Biata Bella
By: nicoleta on 03/17/2011
at 00:20