Vindecand Ranile Sale

Lumina diminetii a patruns in camera si a adus cu ea ingrozitoarea senzatie de realitate. Am marait deceptionata, incercand sa ma prind de minunatul meu vis. Mi-am pus mainile intre cearceafurile patului din camera de oaspeti si m-am incruntat. Nu am adormit in camera de oaspeti. Dupa ce Mike m-a lovit am dormit pe podea…Trebuia sa o fac…nu-i asa?

Am simtit o aroma intoxicanta si dulce …este perfect…este el.

Capul mi se invartea si inima mea batea nebuneste in timp ce incepeam sa ma simt anxioasa. Este real…Se afla in Forks – s-a intors, este cu mine. A cunoscut-o pe Allie. M-a salvat de Mike. A stat cu mine toata noaptea.

-Respira, Bella! – A ras langa mine. Cand am deschis ochii brusc am intalnit acei ochi aurii. Am inspirat profund; oxigenul cald este o usurare pentru durerea pe care nu am observat-o pana cand nu mi-a spus el. In clipa in care s-a inclinat pentru a impreuna buzele sale cu ale mele am simtit cum capul mi se invartea si cum vederea mi s-a incetosat pana cand am inchis ochii. – Bella? – Cand am deschis ochii Edward a ras, din nou. – Ce voi face cu tine?

-Ma vei duce departe de aici?

-Este o cerere sau o rugaminte? – A murmurat mai mult pentru el insusi, imbratisandu-ma.

-O rugaminte. – Am raspuns repede…El a zambit.

-Bine, atunci impacheteaza-ti lucrurile, te voi duce la mine acasa. – Mi-a soptit in ureche, trimitand descarcari electrice in coloana mea vertebrala.

Vroiam  cu disperare sa imi fac bagajele si sa plec cu el chiar acum. Aproape ca mi-am amintit motivul pentru care raman aici in clipa in care buzele sale mi-au atins mandibula…Mi-am amintit vag….Allie

-Vreau Edward! Crede-ma ca vreau…

-Stiu. – M-a intrerupt. Chipul sau era ascuns dupa gatul meu, dar am observat tristetea din vocea sa. – Nu o poti lua pe Allie din casa sa. Permite-i inaai sa-mi cunoasca familia, apoi ii vei spune lui Mike. Las-o pe Allie sa se obisnuiasca, apoi vei face bagajele.

-Edward…sunt atatea lucruri de facut. – Am soptit, intorcandu-ma spre el. Edward si-a ridicat chipul pentru a ma privi in ochi, mi-a mangaiat suav obrazul. – Trebuie sa fac rost de un avocat, sa completez documentele, sa ii spun lui Mike….

-Deja am facut rost de un avocat pentru tine, Bella.

-Voi… – L-am privit cu ochii larg deschisi de uimire.  – Cand?

-Ieri noapte am fost acasa, dupa ce ai adormit. – Am deschis gura pentru a-i aminti ca mi-a promis ca nu va pleca. El a pus un deget pe buzele mele. – Au fost doar cateva minute, Bella. Trebuia sa le spun ca Allie ne va vizita si i-am cerut lui Carlisle sa caute un bun avocat pentru tine.

-Nu va costa prea mult, nu-i asa ? – Cunoscandu-l pe Edward va fi. – Nu am atat de mult pentru ….

-Bella, te rog ! – A zambit, atingandu-mi fruntea cu buzele sale inainte de a se ridica cu gratie din pat. – Il vom plati noi. Niciun “dar”. – A spus inainte de a reusi sa deschid gura. – Gandeste-te la Allie daca nu vrei sa accepti. Este cel mai bun avocat din stat. Asta se va termina inainte de a avea timp sa te gandesti la ele.

Am vazut expresia serioasa de pe chipul sau, ca si cum un gand ingrozitor a trecut prin mintea sa. Dupa ce a cautat prin buzunarele sale a scos un obiect subtire si argintiu.

-Ce e acesta?

-Un aparat foto. – A murmurat, jucandu-se cu butoanele aparatului. Dupa cateva clipe m-a privit cu nervozitate. – Imi pare rau ca trebuie sa iti cer asta Bella, dar trebuie sa fac poze ranilor tale. Avem nevoie de probe…ca sa demonstram ca a abuzat de tine.

(stii deja 🙂 play si citeste in continuare :D)

https://vindecandranilesale.files.wordpress.com/2010/01/avril-lavigne-keep-holding-on-karaoke-instrumental.pdf

Cuvintele sunau atat de formal. Nu imi place idea de a arata in fata unui judecator ce mi-a facut Mike; pentru a vedea toti…pentru a vedea Allie. Ar afla de lucrurile oribile pe care mi le-a facut Mike. Niciodata nu il va mai privi in acelasi mod; o parte din mine este incantata de aceasta idee.

-Bine. – Am soptit, uitandu-ma la maini.  Brusc mana sa se afla sub barbia mea, mi-a ridicat gentil chipul pentru a ma privi.

-Imi pare rau, Bella.

-Stiu. – Am murmurat fermecata de arderea din ochii sai. – Ma schimb… aici?

-Sa te schimbi? – S-a incruntat.

-Da. – Am murmurat, luand tivul de la tricoul meu. – Vrei sa faci poze la toate ranile, nu-i asa?

-Bella. – M-a privit diminuandu-si ochii, expresia sa s-a dezumanizat. – Ce ti-a mai facut ?

M-a ranit de repetate ori in ziua anterioara, in care a aparut Edward. In noaptea precedenta, pur si simplu, m-a lovit si m-a aruncat pe podea, dar cu doua zile in urma a fost mult mai rau. M-a atacat, m-a lovit pana cand nu am mai putut respira. Ma durea sa respir, chiar si acum ma doare. Edward nu si-a dat seama cat de mult m-a durut imbratisarea calda a lui Alice. O imbratisare simpla a facut durerea sa reapara.

Am pus mainile pe tivul tricoului si l-am ridicat incet, dezvaluind ce se afla sub el. Aveam in jurul coastelor si in jurul stomacului niste vanatai; urmele negre de la mainile lui Mike se aflau pe partile laterale. Aveam zgarieturi, acestea dupa doua zile au inceput sa fie predominante si rosii.

M-am uitat in podea, eram ingrozita de clipa in care voi vodea chipul lui Edward. Am asteptat sa aud bufniturile si maraiturile sale….Inevitabil mi-am ridicat chipul din podea pentru a-l vedea…dar nu l-am vazut, Edward nu era langa mine.

-Edward?

In clipa in care am auzit un zgomot in cealalta camera m-am ridicat repede. Am fugit pe coridor, aranjandu-mi tricoul. Puteam doar sa presupun de unde provine zgomotul…din camera…din camera lui Mike…din camera in care Mike inca mai este pe podea, inconstient…sau cel putin asta sper.

-Edward ! – A strigat Alice, luptandu-se pentru a-l opri. Edward o impingea, incerca cu disperare sa treaca de ea. Ochii lui Mike se uitau in gol, in schimb ai lui Edward erau plini de furie, inainte, niciodata nu am vazut atata manie in ochii sai. Niste maraituri primitive ieseau din pieptul sau. Alice incepea sa piarda controlul pe care il avea asupra lui. – Edward! Opreste-te !

-Edward?

Alice s-a intors spre mine.

-Bella! Ajuta-ma!

Cand Edward mi-a auzit numele s-a uitat la corpul meu, care tremura. Brusc a incetat sa se mai lupte cu Alice, iar mainile sale au cazut pe langa corp. Acum ochii lui erau plini de vinovatie si rusine.

-Imi pare rau! Nu a trebuit… – S-a balbait in timp ce si-a mutat privirea spre geam. Nu sunt sigura ca l-am auzit inainte balbaindu-se in fata mea. – Nu m-am putut controla. Alice, nu ai vazut ce i-a facut…

-Edward, eu…. – A intrerupt-o.

-Nu ai vazut ce i-a facut acest bastard!

-Edward, te rog, calmeaza-te ! – L-am rugat.

M-am simtit brusc relaxata…cateva clipe mai tarziu a intrat Jasper in camera, eu m-am intors pentru a-i zambi in semn de recunostinta.

-Jasper. – A soptit Alice usurata, mergand spre Jasper pentru a-l imbratisa. – Multumesc! – Intorcandu-se spre Edward a spus. – Ai avut noroc ca am fost in drum spre voi cand Bella s-a decis sa iti arate si celelalte….rani. L-ai fi omorat.

-Cu placere. – A spus rece.

-Bella. – Alice s-a intors spre mine, ignorand raspunsul lui Edward. – Voi face eu pozele. Nu cred ca Edward ar putea suporta.

-Bine, Alice. – Am incuviintat repede. Dupa reactia lui Edward o las cu cea mai mare placere pe Alice sa faca pozele. – Multumesc!

-Jasper, te rog, pastreaza-l calm. – L-a rugat Alice. – Si scoate-l din aceasta camera. Macar sa alerge putin daca il va ataca o data la doua secunde.

Dupa ce a luat aparatul foto de la Edward m-a luat de mana si ne-am indreptat spre camera de oaspeti. Cand am ajuns in camera am ridicat tricoul, iar Alice a inchis usa in spatele nostru.

-Oh, Bella ! – A suspinat. – Spatele tau!

-Atat de rau este? – Am murmurat, incercand sa ma uit. – Nu pot sa vad…Stiu doar cat de rau se vede in fata.

-Este… – Vocea sa era intretaiata. – Este aproape la fel de rau.

Am auzit niste click-uri si niste lumini stralucitoare m-au inconjurat in timp ce Alice facea poze spatelui meu. Nu m-am miscat deloc, ma simtea expusa, rau, murdara ….in aceste momente furia mea pentru Mike crestea din cauza rusinii pe care o simteam. Am inchis ochii cand blitul mi-a luminat chipul, incercand sa blochez ingrozitoarele amintiri.

-Ultima. – A soptit, apoi blitul a luminat camera inca o data. – Gata.

-Multumesc, Alice. – Am murmurat asezandu-mi tricoul. – Imi pare rau ca… l-am infuriat. Stiu cat de greu iti este sa il menti calm.

-Bella, nu te scuza pentru ce ti-a facut Mike. – A spus, imbratisandu-ma suav de aceasta data. – Si este in regula..Eram foarte aproape…aveam timp in plus. La dracu! Mi-ar fi placut sa il ajut pe Edward, dar …

-Nu este cel mai bun mod de a o face.

-Nu, nu este. – A spus cu un zambet trist pe buze.

-Se va….trezi in curand?

-Sincer, in cateva minute. – Chipul i s-a intunecat. – Nu isi va aminti nimic din ce s-a intamplat. Il voi pune in pat pentru a crede ca a adormit.

-El nu….

-Nu. – A zis, muscandu-se de buza inferioara. – De aceea este Jasper aici. Vei putea vorbi cu Mike, nu-i asa?

-Da.

-Jasper va fi aici pentru a controla temperamentul lui Mike. – Mi-a spus cu un zambet mic si increzator pe buze. – El nu va avea cum sa devina violent. Va fi linistit si rational…cel putin in exterior. Fa-l sa creada ca vei sta acasa pentru a face aranjamentele legale. Nu ii spune de Allie

Am incuviintat usor in timp ce o urmam pe coridor. Edward astepta in afara camerei, cand m-a vazut iesind m-a imbratisat.

-Nu pleca. – Am spus apropiindu-ma si mai mult de el.

-Nu voi fi departe. – A murmurat in parul meu. – Alice il pune in patul sau. – Mi-am ridicat chipul pentru a vedea ca Alice plecase… trebuie sa ma obisnuiesc cu miscarile ei silentioase. – Se va trezi in scurt timp. Voi fi aproape. Jasper va controla sentimentele sale. Totul va fi…

-Bine. – Am terminat fraza pentru el.

-Edward, grabeste-te! – A spus Alice in spatele nostru.

-Voi fi aproape! – M-a asigurat, din nou. Cand m-a sarutat am inchis ochii pentru a ma pierde in sarut.

Cateva secunde mai tarziu a disparut.